Curiozitati privind functionarea lifturilor (partea II)
Wednesday, 10 February 2010 (08:50:12) EET

Autor gabzso

Din sistemul de supraveghere in cazul telecabinelor face parte si supravegherea cu camere video. Acest lucru asigura ca personalul responsabil sa poata vedea tot ce se intampla in cabine. Camerele sunt instalate in tavanul cabinelor, iar alimentarea lor se face prin intermediul acumulatoarelor, respectiv a bateriilor solare montate pe cabine, iar imaginile sunt transmise prin conexiuni radio catre manipulant.

Cele mai multe telescaune sunt dotate cu copertine mobile care protejeaza impotriva vantului/zapezii/ploii, acestea fiind foarte utile in timpul viscolului. Copertinele pot fi trase in jos sau impinse inapoi de catre schiori in timpul folosirii telescaunului, iar in cazul scaunelor libere, copertinele pot fi comandate de la panoul principal sa acopere automat scaunele, protejandu-le astfel impotriva zapezii.

Functionarea automata a copertinelor este asigurata de un intrerupator mecanic fixat in partea superioara a stalpului de sustinere a scaunelor actionat printr-un cablu la sosirea sau plecarea din statii. Cu un sistem asemenator este comandata, in cazul telecabinelor, inchiderea si deschiderea usilor, cu precizarea ca piesele de comanda sunt fixate sub cabina, asigurand inchiderea si deschiderea usilor in timpul traversarii statiilor.

Cea mai importanta parte a consolei de sustinere este mecanismul care leaga sezuturile sau cabinele (in cazul sistemelor mixte ambele) de cablul de sarma.

Functionarea acestui sistem are la baza teoriei parghiilor de gradul I, cand sezutul este suspendat pe cablu, fixarea se afla in pozitie inchisa, esenta telescaunelor mobile este ca acestea sa fie detasate de pe cablul care se misca incontinuu cu viteza mare cand ajung in statie, si sa fie atasate  aceluiasi cablu cand pornesc din statie, operatiuni efectuate de catre sistemul automatizat. Aceasta asigura ca urcarea si coborarea de pe telescaun, in pofida vitezei de deplasare, sa se faca in mod confortabil.

In statii, sezuturile se deplaseaza pe o pista independent de cablul de sarma, in aceste cazuri sezutul este suspendat pe o linie de sine, deplasandu-se pe rotilele de plastic care sunt fixate pe partea inferioara a mecanismului de inchidere de pe consola de sustinere, miscarea este efectuata de catre roti de cauciuc montate pe acelasi lant.

Forma longitudinala a statiilor de primire se datoreaza faptului ca telescaunele care sosesc si pleaca sunt incetinite pe o portiune data, respectiv sunt accelerate astfel incat sa ajunga la viteza corespunzatoare urcarii/coborarii, respectiv deplasarii.

Incetinirea se realizeaza astfel: ajungand in statie, suportul sezutului si sistemul de fixare intra intr-o sina cu inaltimea micsorata, care desface legatura mutand sezutul de pe cablul de sarma pe o sina care va deplasa sezutul cu o viteza mai mica, timp in care se realizeaza incetinirea.

La accelarare, de pe sina sezutul ajunge pe cablul de sarma care se misca repede, iar apoi sistemul de inchidere se conecteaza pe cablu, astfel si sezutul se deplaseaza accelerat. Pentru ca accelerarea sa nu fie smucita, sistemul de inchidere se conecteaza complet pe cablul de sarma pe o distanta anume; pana la conectarea completa cablul aluneca tot mai incet in sistemul de inchidere.

Sistemul de inchidere strange cablul din doua parti laterale, iar sarcina e suspendata din partea de sus pe cablu. Forta necesara puterii de strangere a sistemului de inchidere este asigurata prin arcuri puternice sau un cilindru de forta hidraulic combinat cu arc, iar forta de strangere corespunzatoare se realizeaza datorita legilor fizicii privind bratul unei fortei.

Aceste sisteme de inchidere, chiar daca arata diferit, din punct de vedere al functionarii sunt identice. Acest sistem se poate gasi si in cazul telecabinelor care se deplaseaza pe cablu fix, dar la acestea sistemele asigura numai prindere si desprindere de cablul de tractiune.

Pentru comoditatea telescaunelor, in afara de copertinele deja amintite, proiectantii au venit si cu alte solutii interesante. Dintre acestea, merita amintita incalzirea scaunelor din ce in ce mai des folosita, primul telescaun cu sezuturi incalzite a fost dat in folosinta in decembrie 2004 in Lech am Arlberg.

Modul de functionare este urmatorul: firele si elementele de caldura, trecand prin statia de primire, se incalzesc, asigurand astfel sezutul placut in timpul deplasarii. Ajungand in statia de baza, colectoarele de curent situate deasupra sistemului de inchidere a consolei de sustinere aluneca pe o pereche de sine incarcand astfel cu curent elementele de caldura in timpul traversarii statiei. Curentul din sine si sezut este de intensitate mare, dar de tensiune mica, astfel in cazul defectarii nu prezinta pericol pentru utilizator.

Pentru comoditate si durabilitate, este necesar ca liftul sa functioneze cu o rezonanta minima. Rezonanta provine din deplasarea cablului pe rotile, inducand astfel trepidatii in stalpii de sustinere si cablul torsadat. Aceste trepidatii se incearca a fi reduse cu ajutorul invelisului de cauciuc a rotilelor, acest invelis fiind important si pentru a impiedica alunecarea cablului pe rotile, in afara de aceasta, sirul de rotile poate sa fie suspendat prin arcuri, care scad astfel smuciturile resimtite de noi toti.
 
Rezonanta din sezuturi este diminuata prin faptul ca sezutul este fixat pe consola cu ajutorul unui tampon gros de cauciuc. Totusi, rezonanta poate fi auzita si resimtita clar, mai ales atunci cand sezutul trece peste rotilele stalpului de sustinere.

Dusmanul cel mai mare al functionarii telefericelor este vantul, datorita oscilatiilor telescaunelor/cabinelor. Aceasta problema este eliminata prin sistemul Funitel suspendat pe doua cabluri paralele, acesta cabine fiind suspendate pe doua cabluri, nu pot oscila semnificativ. Singurul dezavantaj este pretul foarte ridicat, necesita stalpi de sustinere mai lati si statii mai mari, deoarece este vorba de doua cabluri, respectiv, pentru ca in acest caz cabinele nu sunt intoarse pe directie orizontala (ca si in cazul lifturilor tip gondola) ci pe directie verticala in statiile de primire superioare si inferioare.

Daca diferenta de nivel sau asezarea partiei o impun (lift care nu are linie dreapta, ci la statia intermediara isi schimba directia), lifturile pot avea o statie intermediara unde exista posibilitate de urcare/coborare. Statia intermediara poate sa fie „pasiva”, atunci cand telefericele se deplaseaza incetinit prin statie, dar ajung pe acelasi cablu torsadat, sau poate fi si „activa”.

In aceste cazuri, statia intermediara muta scaunele de pe un cablu pe celalalt, aceasta metoda folosindu-se in cazul lifturilor foarte lungi, unde pare ca ar exista numai un cablu torsadat, dar in realitate sunt doua, unul in continuarea celuilalt, dar au sisteme de pornire diferite, deoarece lungimea liftului nu permite folosirea unui singur cablu din cauza solicitarilor si a alungirii exagerate a acestuia.

Avantajul lifturilor cu cabine/scaune detasabile este ca in functie de conditiile meteo, cabinele/scaunele se pot „parca” in statiile de pornire, fiind adapostite in locuri acoperite, ceea ce usureaza mult munca personalului de intretinere. Aceste sine pe care sunt suspendate cabinele se pot observa langa statia de primire inferioara, de obicei aici sunt depozitate cabinele, scaunele in timpul reparatiilor, respectiv elementele de transport cu care se aprovizioneaza hotelurile si restaurantele situate pe munte.

In cazul cotelor mici, sunt folosite lifturi cu o singura viteza, in cazul carora amplasarea statiilor nu este foarte complicata, deoarece scaunele sunt fixe pe cablu si se deplaseaza cu viteza constanta. Pentru ca urcarea in telecabine/telescaune sa se efectueze mai rapid, banda rulanta vine in ajutorul schiorilor.

In cazul telescaunelor fixe cu o singura viteza, statia superioara consta intr-o roata de intoarcere asezata pe o platforma de beton. Sistemul de inchidere situat pe consola de sustinere a scaunelor in cazul acestor lifturi, sunt fixate la inceputul sezonului de catre personal cu ajutorul unor chei dinamometrice. Dezavantajul acestui sistem este ca in timpul strangerii cablul aluneca in lateral, pentru care fixarea nu rezista, forta de strangere slabeste, fapt pentru care in intervale stabilite, scaunele trebuie mutate mai incolo cu 20-30 cm prin slabirea si strangerea din nou a sistemului de inchidere. Cu putin noroc, aceste manevre le putem vedea seara, dupa terminarea programului.

Speram ca acest articol a reusit sa va faca o imagine generala nu doar despre partii si munti, dar si despre functionarea telefericelor.

by Cristina