Vom prezenta solutiile pentru comoditatea, viteza si siguranta lifturilor in special pentru cele mai populare si raspandite lifturi, telescaunele, dar vom analiza putin si modul de functionare a celorlalte tipuri de lifturi: teleschi si telecabina.

O scurta trecere in revista a „familiei” telefericelor:

Lifturi de suprafata:
A). Lifturi de inaltime prin cablu
        - Teleschiuri avand forma literei „T”
        - Teleschiuri cu sezut plan (cu prindere fixa, cu tija de pornire )
B). Lifturi prin cablu la inaltime mica (teleschiuri)

Lifturi aeriene:
A). Telescaune
        - Telescaun cu prindere fixa
        - Telescaun detasabil
B). Telecabine
        - Telecabina mare cu o directie de deplasare
        - Telecabina mare cu doua directii de deplasare
        - Lift tip gondola
        - Lift tip gondola in sir
           - Funicular
C). Lifturi mixte (scaune si cabine pe acelasi cablu)

Teleferice de suprafata:
A). Banda transportoare (covor magic)
B). Lifturi pentru partii
        - Funicular pe sine
        - Funicular pe roti dintate

Functionarea in siguranta a lifturilor pentru partii depinde de tehnologia folosita, de revizia si intretinerea periodica, dar si de folosirea in scopul pentru care au fost concepute. In timpul utilizarii de rutina, in general nu realizam perfomantele ingineresti ce stau la baza functionarii lifturilor, precum si responsabilitatea manevrarii. Lifturile pentru partii au un trecut indelungat, in special pentru ca funicularele folosite in mine, functionau deja din perioada motoarelor cu aburi.

Una dintre cele mai importante piese este cablul de transport. Cablul torsadat este realizat prin impletirea a mai multor sarme din otel inoxidabil, elastic cu rezistente mari. Sectiunea transversala a cablului se poate vedea deseori la statiile de urcare/coborare. Rezistentele si grosimea cablului, depind bineinteles de marimea funicularului, de efortul calculat a fi preluat de cablu.

Cele mai groase cabluri sun utilizate in cazul lifturilor cu o singura cabina. In acest caz, cablul traverseaza o distanta mare, la cote mari, fara sustinere intermediara. Acest cablu torsadat este fix in timpul deplasarii cabinei, pentru aceasta folosindu-se un alt cablu de tractiune. Acest cablu de tractiune functioneaza precum „o pereche de sine aeriene”. Cabina, care poate transporta deodata pana si 200 de persoane, se deplaseaza prinsa de aceste cabluri.

Cablurile utilizate au un timp de viata bine determinat in functie de solicitare, cablul de otel pe langa ca este flexibil, datorita solicitarii permanent, cu timpul se alungeste, modificandu-se in acelasi timp si forma lui. Aceasta alungire in timp influenteaza si rigiditatea otelului, moment in care se necesita inlocuirea lui.  Cablul de otel este solicitat pe de-o parte de cabina si de schiorii transportati, iar pe de  alta parte de forta de intindere aplicata continuu asupra cablurilor. Alungirea intregului cablu este masurata constant.

La funicularele unde miscarea este realizata de catre cablul de suspensie, de obicei gasim o contragreutate constanta, de cele mai multe ori din beton si o contragreutate variabila, care este un cilindru hidraulic cu putere mare, ce pune in miscare pinionul de pornire inainte-inapoi. Cele doua contragreutati realizeaza intinderea cablului in directii opuse, contragreutatea variabila fiind necesara pentru a tine cablul intins in permanenta, in functie de solicitare.

Manevrarea si asistenta electronica a funicularelor se realizeaza prin sistemul PLC (manevrare logistica programabila), acest sistem urmareste toti senzorii electronici, aparatele de masura si performantele diferitelor componente care pun in miscare funicularul. Aceste sisteme sunt urmarite din cabinele de manevrare de catre personalul instruit, fiind situate in statiile de urcare/coborare, pe panourile de afisaj senzori luminosi si scheme pot fi observate, iar personalul acceseaza toate datele prin intermediul sistemului de operare al calculatorului.

Merita sa amintim cativa senzori care raspund de siguranta, cum ar fi cei fixati pe stalpii de sustinere care urmaresc miscarea rotilelor, si semnalizeaza imediat daca vreo rotila se blocheaza, sau si daca se roteste mai lent decat viteza transmisa cablului.

De asemenea, niste senzori urmaresc si pozitia cablului pe rotile, pozitia sezuturilor in statiile de urcare/coborare, si ca in afara zonei de urcare/coborare sa nu se afle schiori. In cazul semnalizarii oricarei erori, sistemul impiedica pornirea liftului, acesta fiind ulterior repornit de catre personal instruit, dupa corectarea erorii sau anularea semnalizarii eronate. Bineinteles ca sistemul central inregistreaza si stocheaza toate semnalele de eroare.

In functie de tipul erorii, funicularul poate executa oprirea de urgenta, care se realizeaza cu ajutorul franelor de mare performanta pozitionate pe motorul de pornire, blocand totodata si rotilele. In cazul intreruperii de curent, un generator asigura furnizarea curentului, pana se realizeaza evacuarea schiorilor. In cazuri extreme, se poate realiza manual miscarea lenta a cablurilor, aceasta asigurand posibilitatea evacuarii in cazul in care se defecteaza si generatorul.

Miscarea teleschiurilor este influentata si de conditiile meteo, de aceea, pe fiecare lift gasim semnalizatoare pentru directia si intensitatea vantului, in momentul in care intensitatea vantului atinge pragul critic, liftul este oprit deoarece datorita oscilatiilor laterale ale teleschiului, nu se poate garanta o functionare sigura a acestuia.

Functionarea intregului sistem este supravegheata nu doar de personalul specializat ci si de asistenta pentru siguranta traficului din tara respectiva, controland si facand periodic inspectia sistemului. Astfel, funicularele sunt incercate la diferite solicitari, cand se deplaseaza dintre amonte sper aval sau invers transportand numarul maxim de oameni cu greutatatea maxima admisa (situatie care in mod normal, in realitate nu se poate intampla). Greutatile utilizate pentru acesta simulare se pot observa in jurul mai multor statii, fiind utilizate in cele mai multe cazuri, canistre umplute cu beton sau baloane umplute cu apa.

Fundatiile statiilor de urcare/coborare si a stalpilor de sustinere, profitand de caracteristicile montane ale locului, sunt fixate cu ajutorul unor bari de otel introduse direct in stanci. Datorita conditiilor meteo montane, functionarea liftului este afectata in permanenta, resimtindu-se in toate piese componente, ceea ce necesita o proiectare deosebita.

Sistemul electronic si manevrabilitatea liftului sunt proiectate determinand o siguranta deosebita, si de asemenea sa fie rezistente la erori survenite in timpul functionarii. Deci, trebuie inteles ca proiectarea pieselor componente se face astfel incat liftul sa reziste la o solicitare mai mare decat rezistenta admisibila, iar in cazul defectiunii uneia dintre piesele de directionare a liftului, alta parte a sistemului sa-i preia automat functia, pana va fi schimbat elementul defect, astfel, eroarea nu influenteaza functionarea funicularului.

Pieselor mecanice le sunt caracteristice proiectarea robusta si testarea lor riguroasa, acestea insemnand ca piesa respectiva poate suporta, fara a se defecta, o solicitarea mult mai mare decat cea pentru care a fost proiectata, iar prototipurile piesei sunt supuse unor testari riguroase inainte de fabricarea lor in serie.

Aceste testari simuleaza situatii extreme, de exemplu, o piesa de suspendare din metal este supusa luni de zile la o solicitare dinamica avand marimea si directia variabile, mult mai mare decat cea prevazuta, in timp ce temperatura variaza intre -50 si +50 grade Celsius, iar umiditatea intre 0-100%. Aceeasi piesa este supusa si probelor de distrugere, masurand care este tensiunea reala la care se produce ruperea/spargerea ei.

Numai acele piese pot fi fabricate in serie si folosite, ale caror prototipuri au trecut testele fara probleme. Aceste teste sunt efectuate si in timpul procesului de fabricare in serie, specificandu-se statistic numarul de piese testate, asigurand astfel nivelul ridicat al calitatii.

Proiectarea robusta a pieselor este exemplificata si prin numarul mare al rotilelor fixate pe stalpii de sustinere, care asigura distributia uniforma a greutatii pe rotile, diminuand astfel solicitarea pe o rotila.

Siguranta este garantata si de faptul ca pe partea interioara a rotilelor situate pe stalpii de sustinere, este aplicata o piedica ce nu permite sarirea cablului de pe rotile, iar pe partea exterioara se afla un suport fix. In cazul in care dintr-un motiv sau altul, cablul ar sari de pe sirul de rotile, acest sistem de suporti ar sustine cablul, si bineinteles sezuturile si oamenii. Acest sistem de suporti este folosit si cand sirul de rotile este inspectat sau reparat, mutand intentionat cablul pe acest suport.

Pe langa acestea, situatia cablului fata de rotilelor este urmarita si de catre un senzor inductiv, care atunci cand cablul depaseste cu un anumit cuantum pozitia normala, ii incetineste viteza, sau in situatii critice opreste liftul.

by Cristina